Un elev ne ia de mână și ne conduce spre obiectul pe care îl dorește. Altul privește insistent spre ușă. Un copil împinge imaginea unei activități pe care nu o mai dorește, iar altul se retrage sau caută apropierea adultului.
Niciunul nu a spus ceva în cuvinte. Și totuși, fiecare a comunicat.
În învățământul special întâlnim frecvent elevi care nu folosesc limbajul oral sau îl folosesc foarte puțin, dar care găsesc alte modalități de a ne transmite ce vor, ce refuză, ce îi interesează, ce îi deranjează sau când au nevoie de ajutor. Unele sunt ușor de recunoscut – un gest, o imagine, un simbol, un dispozitiv de comunicare. Altele sunt atât de personale încât avem nevoie de timp pentru a învăța să le observăm și să le înțelegem.
Lucrul la Modulul 4 – Strategii de comunicare, în cadrul proiectului EduBLOOM – Growing Inclusive Practices Through Digital Innovation, a fost un bun prilej de a reveni asupra unei idei care pare simplă: comunicarea este mult mai mult decât vorbire. Un elev cu limbaj oral limitat poate comunica eficient prin gesturi, suporturi vizuale, scris sau comunicare augmentativă și alternativă, după cum un elev care vorbește fluent poate întâmpina dificultăți reale în a înțelege mesajele celorlalți sau în a folosi limbajul în contexte sociale.
RO_WP2_MODULE_4.docx
De aici apare o întrebare interesantă pentru profesor: cât din comunicarea elevilor noștri trece neobservată pentru că nu arată așa cum ne așteptăm noi să arate?
Uneori, un gest sau o privire reprezintă începutul unui schimb comunicativ. Alteori, refuzul, retragerea sau un comportament dificil pot apărea atunci când elevului îi este greu să exprime ceea ce dorește, ceea ce nu înțelege sau ceea ce îl deranjează. Asta nu înseamnă că orice comportament trebuie interpretat automat drept comunicare, ci că merită să privim dincolo de cuvinte și să căutăm intenția comunicativă. Modulul pune tocmai acest accent pe comunicarea funcțională și pe valoarea diferitelor modalități prin care elevul poate participa și se poate face înțeles.
RO_WP2_MODULE_4.docx
Iar uneori schimbarea trebuie să înceapă chiar cu noi. Poate fi nevoie să vorbim mai puțin și mai clar, să oferim timp pentru procesare, să folosim un suport vizual sau, pur și simplu, să observăm mai atent înainte de a concluziona că elevul „nu răspunde”.
Modulul 4 – Strategii de comunicare explorează aceste situații și propune modalități practice prin care comunicarea poate deveni mai accesibilă pentru elevi cu profiluri și nevoi diferite.
Dar poate că ideea de la care merită să pornim este mult mai simplă:
Înainte să ne întrebăm cum îl putem învăța pe un elev să comunice, merită să ne întrebăm cum comunică deja.
